TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL
– BUCURESTI –
Dosar Nr.2278/953.
===================
Astăzi 24 octombrie 1953.
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti compus conform art. 8 din legea Nr.7/952 din:
– Preşedinte: Maior de Justitie [..]
– Asesori populari: Maior [..]
Maior [..]
– Procuror Militar: Lt. Major de Just. [..]
– Grefier: [..]
S-a intrunit în şedinţa publică în scop de a judeca cauza privitoare pe:
11. – GHICA VLADIMIR,născut la 25 Decembrie 1875 în Constantinopole – Turcia, fiul lui Ioan Ghica
(fost prinţ) şi Alexandrina, preot catolic, cu ultimul domiciliu în Bucureşti Str. Cpt. Demetriade Nr. 9-11.
Trimişi în judecată după cum urmează:
Dezbaterile au avut loc în şedinţa de la 24 Oct. 1953 câ…
[…]
– Acuzaţii: Ghica Vladimir, Godo Mihai şi Sax Martin asistaţi de Av. Petrescu Dumitru.
Pentru partea civilă – Banca E.P.R – s-a prezentat reprezentantul acesteia, Av. Baciu.
Preşedintele a stabilit identitatea acuzaţiilor, care a consemnat în interogatoriul fiecăruia.
Grefierul a făcut a făcut apelul martorilor propuşi în cauză.
Au răspuns la apel martorii acuzării: Baltheizer Ioan, Alexandrescu Elena, Olteanu Gheorghe, Tofler Viorica, Rusu Valeria, Ana Borza şi Schubert Mişeline.-
Martori în apărare nu au fost.
După aceasta s-a dat citire actului de acuzare şi pi…lor din dosar, iar Preşedintele a
procedat la interogarea acuzaţilor.
S-a procedat apoi la audierea martorilor prezenţi, a caror depoziţii s-au consemnat în procese verbale aparte ca anexat la dosar.
Apărarea deasemenea îşi menţine concluziile.
Cer a fi achitaţi, iar în subsidiar a li se acorda circumstanţe atenuante.
După ce s-a dat acuzaţilor ultimul cuvant, Preşedintele a declarat dezbaterile închise şi din lisă de timp pentru studierea dosarului s-a amânat pronunţarea pentru ziua de 27 octombrie şi în urmă pentru ziua de 31 Octombrie,când Tribunalul s-a retras în Camera de Consiliu pentru a delibera asupra culpabilităţii şi aplicaţiunii pedepsei,după care:
T R I B U N A L U L,
Având în vedere concluziunile orale ale Procurorului Militar precum şi susţinerile acuzaţiilor făcute personal şi prin apărătorii lor în faţa instanţei în şedinţă publică. Având în vedere că din discuţia orală urmată în cauză în şedinţă publică, cât şi din actele de la dosar care au fost puse în discuţia părţilor în şedinţă publică conf. art. 131 proc. penală, se constată următoarele:
[…]
ÎN FAPT:
precum şi cu Nunţiatura.
A expediat prin legaţia Franţei 3 scrisori, către fratele său din străinătate, în care, dădea o serie de informaţii asupra stărilor politico-sociale din ţara noastră, informaţiuni ce urmau să fie transmise Vaticanului.
A facut lui Mengea, prin Montani Silvia, propunerea ca sa trimită rapoartele sale informative către Vatican, prin folosirea căilor de care dispunea el.
A primit din partea Vaticanului o scrisoare pentru Mengea pe care i-a transmis-o prin Claudia Tudose.
Faptele de mai sus se dovedesc cu declaraţiile acuzatului la cercetări ţi în faţa instanţei coroborate cu declaraţiile acuzaţilor, astfel că instanţa reţine ca dovedite în sarcină aceste fapte.
În drept,
Având în vedere că art. 6 din D. 199/950 prevede că instigatarii, complicii şi tăinuitorii se sancţionează cu pedepsele prevăzute în decret pentru autori.
Având în vedere că art. 190 c. p. pedepseşte pe cetăţeanul care procură sau transmite, unei puteri străine sau agenţilor aceste documente, informaţii privind siguranţa Statului, sau apărarea teritoriului, aşa cum sunt prevăzute în art. 190 c. p.
Având în vedere că din expunerea de fapt, arătată în dreptul căruia din aceşti acuzaţi, rezultă că ei au ajutat pe Menges Heronim în activitatea sa de spionaj în favoarea Vaticanului, trmitându-le informaţiuni, faptele lor constituie elementul material al complicităţii la crimă de înaltă trădare.
Comiţând faptele cu voinţă şi cu ştiinţă, deşi cunoşteau că asemenea fapte sunt oprite şi pedepsite de lege, prevăzând rezultate socialmente periculoase ale faptelor lor, rezultă, că şi elementul tradiţional al complicităţii este întrunit.
Astfel fiind, instanţa constată că elementele constitutive ale complicităţii la crima de înaltă trădare sunt întrunite, şi că ele urmează a fi reţinute şi sancţionate potrivit textelor în care au fost încadrate.
Tribunalul constată că în favoarea acuzaţilor sunt circumstanţe atenuante, care rezultă din faptul că sunt infractori primari, precum şi din vârstă înaintată a unora din ei, sau starea fizică a altora.
Conform art. 304 CjM. acuzaţii vor suporta cheltuielile de judecată dar conf. art. 463 CjM. Urmează să li se compute prevenţia de la data arestării lor.
Pentru aceste motive, Tribunalul, în unire cu concluziile Procurorului Militar, cu unanimitate de voturi, declară culpabili pe: Godo Mihai, Augustin Francisc, Gungiu Iosif şi Ghica Vladimir, pentru complicitate la crimă de înaltă trădare p. p. de art. 6 din D.199/950, cu art. 121 c. p. comb. cu art. 190 c.p.
Tribunalul deliberând în secret asupra excepţiunii ridicată de acuzare, a unit aceasta cu fondul, păşind la judecarea cauzei şi urmând a se pronunţa odată cu hotărârea asupra fondului.
Dându-se cuvântul în fond, Procurorul Militar si-a expus oral rechizitoriul de la dosar, accentuând în special asupra acţiunii pe care conducătorii bisericii catolice în frunte cu Vaticanul, sub masca cultului liber religios ce îl oferă regimul de democraţie populară din ţara noastră, a dus o acţiune de spionaj contra Statului nostru, servindu-se de slujitorii bisericii catolice de care se servea în scopul unei acţiuni criminale ce a pornit-o contra Statelor de democraţie populară.
Arătând detaliat activitatea fiecărui acuzat în parte, Procurorul Militar a cerut aspra condamnare a tuturor acuzaţiilor, ţinându-se seama atât de pericolul social al infracţiunilor comise de ei prin difuzarea a tot felul de ştiri referitoare la activitatea dusă de regimul nostru democrat popular cât şi prin faptul că această acţiune criminală a fost dusă sub masca hidoasă a religiei, declarând că-şi menţine calificarea în drept aşa cum este prevăzută în actul de acuzare.
S-a dat apoi cuvântul apărării în ordinea următoare:
– Av. Petrescu Dumitru pentru acuzatul Ghica Vladimir, arată că în ce priveşte relaţiile sale cu străinătatea, acestea le-a avut cu mulţi ani înainte şi nu constituie un capăt de acuzare în cadrul infracţiunii pentru care este trimis în judecată; nu se stabileşte de asemenea cu precizie dacă cele trei scrisori expediate prin legaţia Franţei fratelui său în Elveţia au ajuns la destinaţie.-
În ce priveşte faptul că a fi transmis lui Menges Heronim o scrisoare venită de la Roma precum şi faptul de a fi scris o scrisoare cu conţinut instigator la adresa regimului din ţara noastră, nu poate constitui decât delictul de răspândire de publicaţiuni interzise p. p. art. 325 C. P., în care cere a se schimba calificarea faptului deşi chiar aceste scrisori ale sale se refereau la probleme de ordin bisericesc şi nu la probleme cu caracter politico – economic.- Conchide, cerând a i se acorda circumstanţe atenuante ţinându-se seamă de faptul că este un om bătrân – circa 80 ani şi este de crezut că în acţiunea pe care a făcut-o n-a existat discernământul pe care îl are orice infractor, ci acesta nu şi-a dat seama la vârsta sa, de consecinţele faptei sale.
ÎN NUMELE POPORULUI
HOTĂRĂŞTE
Tribunalul reintrând apoi în şedinţă publică. Preşedintele a dat citire dispozitivului de mai sus.
Dată şi citită în sentinţa publică, azi 31 Octombrie 1953.
Prezenta sentinţă s-a semnat de noi.
Preşedinte Asesori Populari
Maior de Justiţie Maior SS Indescifrabil
SS Indescifrabil Maior SS Indescifrabil
Grefier
SS Indescifrabil
Proces verbal
Azi
Această citire s-a făcut în prezenţa gărzii sub arme.
Procuror Militar Grefier
SS Indescifrabil