Dosar nr.331/1954.-

REPUBLICA POPULARĂ ROMÎNĂ
TRIBUNALUL MILITAR PENTRU UNITĂŢILE M. A. I.D E C I Z I U N E A  NR.870    184
Sentinţa publică din 15 iunie 1954

Tribunalul Militar Pentru unităţile M. A. I., compus din:

Generalul Maior de Justiţie    […]             Peşedinte
Maior de Justiţie                  […]
Capitan de Justiţie               […]            Judecători
Maior de Justiţie                  […]            Procuror Militar
Grefier                               […]            Grefier de şedintă

A luat în cercetare în şedinţă publică recursurile introduse de Menghes Heronim din Predeal str. Barbu Delavrancea nr.3, Silvia Montani din Bucureşti str.Aleea Năstăsescu nr.4, Placa Silvia din Bucuresti str. Pitar Moş nr.37, Florei Lucia din Bucureşti str. Londra nr. 20, Asaftei Andrei din Bucureşti str. Alexandru Popov nr.19, Haider Xaveriu din com. M. Kogălniceanu regiunea Constanţa, Costel Elisabeta din Bucureşti str. Grigore Tăranu nr. 10, Gogo Mih… din Gherla str. Bobîlna nr. 3 regiunea Cluj, Augustin Francisc din Tîrgovişte str.Vasile Roată nr.34, lo Gungiu Iosif din Pitesti str. Şerban Vodă nr.103, Ghica Vladimir din Bucureşti str. Cpt. Demetriade 9-11, în contra sentinţei nr.1234 din 24 octombrie1953 pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial Bucurtesti.-Procedura completă.-

S-a ascultat raportul prezentat de tov. Maior de Justiţie Oprescu Mihail.-

S-a dat cuvîntul reprezentanţilor recurenţilor şi anume:

Tov. avocat Guido Bondi pentru Ghica Vladimir a susţinut motivele de recurs depuse şi a cerut în concluziuni casarea sentinţei dată de Tribunalul de fond.-

Procurorul Militar luînd cuvîntul a susţinut  că motivele de casare expuse de recurenţi în şedinţă publică nu sunt întemeiate şi a cerut în concluziuni respingerea tuturor nulităţilor invocate de recurenţi.-

După care,

T R I B U N A L U L
Deliberând asupra recursurilor susnumiţilor;Avînd în vedere că prin sentinţa nr. 1234 din 24 octombrie 1953 pronunţată de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti recurenţii au fost condamnaţi după cum urmează:

Ghica Vladimir la 3 ani temniţă grea prin a…catiunea art. 31 c.p. şi confiscarea averii personale pentru complicitate la crimă de înltă trădare, îi compută prevenţia de la decembrie 1952 şi-l obligă să plătească statului 200 lei cheltuială de judecată. Se aplică
pentru toţi aceleaşi texte de complicitate ca şi pentru acuzatul Godo Mihai.;

Pentru a ajunge la această soluţiune instanţa de fond r… în sarcina acuzaţilor urmatoarele:

GHIKA VLADIMIR: A expediat prin legaţia Franţei 3 scrisori către fratele său din străinătate în care dădea o serie de informaţiuni asupra stărilor politice şi sociale din ţara noastră, informaţiuni ce trebuiau transmise Vaticanului. Se menţionează faptul că fratele său se găsea în Elveţia de unde transmitea informaţiile primite direct la Vatican. A făcut lui Mengheş Heronim prin Montani Silvia propunerea ca să trimită rapoartele sale informative prin folosirea căilor de care dispunea el.-

A primit din partea Vaticanului deasemeni o scrisoare pentru Mengheş Heronim pe care i-a transmis-o prin Claudia Tudose.-

În contra sentinţei de condamnare acuzaţii de mai sus au declarat recurs, depunând următoarele motive formulate astfel:

Ghika Vladimir:
– Nulitatea prev. de art. 395 p. II pct. 1 pr. pen. (lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 190 şi 191 c.p. precum şi lipsa elementelor infracţiunii de complicitate prev. de art. 121 c.p.).-
– Violarea art. 395 p. II pct. 10 pr. pen. (neproporţionalitatea pedepsei).-

Având în vedere că în prima parte a motivelor invocate recurenţii se plâng că instanţa de fond a stabilit greşit situaţia de fapt, nu şi-a motivat soluţiunea dată şi nu a constatat elementele constitutive ale infracţiunilor ce li se pun în sarcină.-

Că, astfel motivele fiind comune Tribunalul înţelege să …cute deodată.-

Având în vedere că, din sentinţa recurată rezultă că instanţa de fond cercetând faptele care se pun în sarcina acuzaţilor re… Mengheş Heronim, Montani Silvia, Plca Silvia, Florei Lucia, … Andrei, Haider Xaveriu, Castel Elisabeta, Godo Mihai şi Gungiu … a constatat că faptele săvârşite de aceştia au fost dovedite p… cunoaşterile lor coroborate reciproc.-

Că astfel cum ele au fost reţinute Tribunalul de fond le… o justă încadrare juridică şi a aplicat pedepse corespunzătoare pentru aceste fapte.-

Că deci, instanţa de fond a dus la îndeplinire formele cerute de lege şi necesare unei soluţiuni drepte şi sentinţa pe care nu prezintă niciuna din nulităţile invocate de recurenţi, aşa … motivele de recurs nu sunt întemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.-

În ceea ce priveşte partea a doua din motivle invocate de recurenţi – neproporţionalitatea pedepsei – Tribunalul socoteşte că în raport de faptele săvârşite de fiecare, pedepsele aplicate de instanţa de fond îndeplinesc toate condiţiunile necesare şi că sub acest aspect nu este cazul de redozare pentru niciunul din recurenţi astfel încît şi aceste motive susţinute de acuzaţi în şedinţă publică nu sunt întemeiate şi urmează a fi respinse ca atare.-
[lipseşte un rând!]

Că, aceasta rezultă numai din cele ce au fost declarate de acuzat şi nu se mai coroborează cu nici o altă probă verificabilă de la dosarul cauzei;

Că, întradevăr a cunoscut activitatea lui Menghes …… fapt ce l-a determinat să-i propună acestuia expedierea rapoartelor la Vatican pe căile de care dispunea el, propunere însă care a rămas fără efect fiind considerată ca neserioasă.-

Că, aşa fiind, elementele constitutive ale infracţiunii ….. complicitate nu sunt întrunite şi instanţa de fond a aplicat just legea;

Că, potrivit art. 400 pr. pen., instanţa de recurs este obligată să examineze din oficiu întreaga cauză sub raportul tuturor temeiurilor de casare prev. în art. 395 pr. pen. chiar dacă nu au fost invocate de părţi;

Că, nulitatea prev. de art. 395 p. II pct. 3 pr. pen. care de… nu a fost invocată de acuzatul recurent este întemeiată şi urma să fie admisă ca atare, Tribunalul schimbînd calificarea în art. … al. 3 din D. 199/1950; că prin schimbarea de calificare potrivit art. 406 pr. pen. Tribunalul urmează a reduce pedeapsa acuzatului, şi facând al doilea motiv invocat de neproporţionalitatea pedepsei motiv care nu se mai ia în discuţie fiind lipsit de interes.-

Pentru aceste motive,

T R I B U N A L U L
ÎN NUMELE POPORULUI
D E C I D E:

II. Pentru Ghica Vladimir, admite nulitatea trasă din vigoarea art. 395 p.II pct. 3 pr. pen. şi în baza art. 406 pr. pen. schimbă calificarea în omisiune de denunţ p. p. de art. 6. al. ultim din D. 50, si-l condamnă la 2 /doi/ ani închisoare corecţională, 200 /douăsute/ lei cheltuieli de judecată şi confiscarea averii personale.-

Dată şi citită în şedinţă publică, astăzi 15 iunie 1954, Bucuresti.-

P R E Ş E D I N T E
General Maior de Justiţie
[…]
Maior de Just. […]

Judecatori

Cpt. de Just. […]

Grefier […]