Ștefan Nicolae – Monseniorul Ghika apostol și martir


 

Editura Crater a tipărit o plachetă: dedicată Monseniorului Ghika, cuprinzînd o bine alcătuită prezentare a vie­ţii şi personalităţii prinţului, făcută de Ştefan Nicolae, cîteva pagini de “cuge­tări”, o scurtă antologie de texte despre Vladimir Ghika şi o postfaţă intitulată: Monseniorul (legendă la o imagine).

Am fi salutat cu mai mult entu­ziasm această apariţie editorială dacă postfaţa domnului Ion Papuc nu ne-ar fi pus în faţa unei nedumeriri şi a unei tristeţi. Nedumerire, fiindcă nu înţele­gem cum numele lui Vladimir Ghika poate fi folosit pentru a fi grosolan ata­cat Nicolae Steinhardt; tristeţe, fiindcă trebuie să constatăm că domnul Pa­puc a citit cu superficialitate Jurnalul fericirii, căci altminteri ar fi observat că nu Nicu Steinhardt cedase fricii, ci Noica (a se vedea şi cartea acestuia Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru). Ceea ce domnia-sa propune cititorului, cu ambiţie partizană, este un fel de competiţie: cine e mai mare, adică? Vladimir Ghika sau Nicolae Steinhardt “citit şi răscitit”?

Orice competiţie în credinţă şi, în genere, în spirit, este din ca­pul locului absurdă. Spiritualitatea nu se judecă după crite­riile Jocurilor Olimpice, iar o perso­nalitate, chiar sfînt de-ar fi, nu se im­pune prin demolarea tuturor vecină­tăţilor sale spirituale sau a celor incomode dintr-un motiv sau altul. A-l numi pe Steinhardt “călugăraş” şi a-i ironiza frica mărtu­risită cu impresionantă sinceritate, în faţa lui Dumnezeu şi a oamenilor, ni se pare un gest intelectual regretabil şi care răneşte memoria Monseniorului Ghika.

 

Curier

This function has been disabled for Vladimir Ghika.