22 noiembrie (adica duminica de dupa 18, ziua comemorarii arestarii Monseniorului Ghika, la Roma), in Bazilica San Vitale, de pe via Nazionale 194/B, comunitatea romaneasca este invitata sa faca un pas spre aprofundarea istoriei Bisericii Catolice in Romania, ajutati de personalitatea si de scrisorile trimise de Vladimir fratelui sau.
Ziua este pusa sub semnul memoriei, adica al exigentei de a nu uita momentele care au marcat nu doar viata unui om, sau a unei familii ci a unei intregi biserici. Propunand prezentarea cartii si a filmului Ancai Berlogea, “Fratelui meu din exil”, in mod special pentru comunitatea romanilor, dorim sa facem mai intai o reparatie, pentru ca la evenimentul roman precedent, cel de la Accademia di Romania au fost invitati mai ales italienii. Faptul ca si acum afisul este in limba italiana este un semn de respect pentru cei in tara carora locuim si care nu ne vorbesc limba. In al doilea rand, speram ca aceasta comemorare sa favorizeze coresponsabilizarea conationalilor Slujitorului lui Dumnezeu, Vladimir Ghika pentru cauza de beatificare a acestuia, mai ales ca acum sunt in curs si alte cauze ale episcopilor martiri din aceeasi perioada.
Evenimentul cuprinde doua etape: prima este pregatitoare si consta in expunerea de fotografii care ilustreaza viata celor doi frati Ghika, pe durata intregii saptamani care include ziua arestarii, adica intre 14 si 23 noiembrie. Aceasta mica expozitie va fi amenajata in atriul Bazilicii San Vitale, biserica principala unde romanii romano-catolici se reunesc in Roma. A doua etapa este celebrarea propriuzisa a Sfintei Liturghii in aceeasi biserica, in duminica de 22 noiembrie la ora 16, cand vom marca personalitatea Monseniorului Vladimir Ghika, si, imediat dupa aceasta, proiectarea filmului amintit deja.
Cred ca acestui eveniment ii vor urma si altele de acest gen; avem datoria morala de a da marturie despre martirii care ne-au precedat in credinta si in iubire, iar episcopii greco-catolici si romano-catolici ca si preotii si laicii pentru care sunt deschise procese de beatificare sau inca nu ne sunt si modele in aceste timpuri cand “prigoana” este diferita dar nu absenta.