Noua biografie a Fericitului Vladimir Ghika, ce a apărut de curând, este redactată de cinci autori care, de altfel, au avut un rol important în procesul de beatificare, participând prin cercetările lor la susținerea postulaturii: Francisca Băltăceanu, Andrei Brezianu, Monica Broșteanu, Emanuel Cosmovici și Luc Verly. Lucrarea a apărut simultan și în limba franceză, cu titlul: Vladimir Ghika: Professeur d’espérance (Cerf, Paris 2013).
Pe coperta IV a volumului, autorii justifică scrierea unei noi biografii datorită deschiderii accesului, în ultimii ani, la cercetarea arhivelor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS); acest fapt, precum și posibilitatea studierii arhivelor din străinătate, a permis descoperirea unor documente până acum necunoscute public despre Prințul martir. Acestea sunt întregite de consemnarea mărturiilor altor victime ale prigoanei comuniste, care l-au cunoscut personal pe Mons. Ghika.
Documentele și mărturiile istorice, alături de arhivele în care se găsesc, precum și de bogata literatură despre Vladimir Ghika și a celei avându-l pe el însuși ca autor sunt enumerate, uneori cu scurte explicații, într-un capitol special, „Starea actuală a cercetării istoriografice cu privire la Vladimir Ghika” (pag. 35-52).
După Cuvântul înainte al Î.P.S. Ioan Robu și Introducere, volumul se articulează în cinci părți principale, cuprinzând diferitele etape principale ale vieții Fericitului:
— „Copilăria și tinerețea lui Vladimir Ghika pa^nă la intrarea sa în Biserica Catolică (1873-1902)”, pag. 55-92;
— „Viața de laic catolic (1902-1923)”, pag. 93-204;
— „Activitatea ca preot pa^nă la întoarcerea definitivă în România (1923-1939)”, pag. 205-285;
— „Vladimir Ghika în România în timpul Celui de-al doilea Război Mondial și după război (1939-1952)”, pag.
285-384;
— „Arestarea, procesul, închisoarea, moartea (18 noiembrie 1952 – 16 mai 1954)”, pag. 385-452.
Toate aceste capitole îi oferă cititorului nu numai un tablou al vieții Monseniorului, ci și unul al diferitelor lumi în care a trăit, iar aceasta, datorită vieții bogate a sfântului, trăite, într-un fel, în mijlocul evenimentelor și interiorizate prin filtrul credinței: „Viața lui Vladimir
Ghika s-a desfășurat, deci, sub cinci papi și de-a lungul a patru mari etape din existența Bisericii: înainte și după acordurile de la Lateran; în anii Primului Război Mondial și după el; în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al urmărilor acestuia în Europa și în lume. În România, viața i s-a desfășurat sub patru regi și sub trei regimuri politice: democratic, militar și dictatorial-totalitar. Cinci războaie și mai multe prăbușiri de imperii i-au marcat viața: copil în timpul Războiului de Independență, care punea bazele României moderne; tânăr în timpul celor două războaie balcanice și în timpul Primului Război Mondial; martor matur la ororile celui de-al Doilea Război Mondial și al consecințelor acestuia; martor, în sfârșit, la bătrânețe, al ororilor sistemului comunist ateu, a cărui prigoană a îndurat-o din plin, Vladimir Ghika a fost un martor implicat al suferinței umane timp de peste trei sferturi de secol de evenimente majore din istoria Bisericii și a societății.” (pag. 35).
Fiecare din cele cinci părți ale cărții scoate la iveală câte un aspect miraculos al vieții Mons. Ghika: copilăria precoce și tinerețea de student genial, activitatea diplomatică și socială copleșitoare din timpul celor 21 de ani de apostolat laic, vindecările datorită rugăciunii și îndrumarea spirituală desfășurată uneori eroic în perioada de slujire preoțească și, în sfârșit, rezistența spirituală și continuarea statornică a activității preoțești în timpul războiului, al prigoanei comuniste și chiar în închisoare, când riscarea propriei vieți pentru aproapele devenise ca de la sine înțeleasă.
Ultimele două capitole, care descriu martiriul lui Vladimir Ghika și drumul până la el, atrag atenția și prin informațiile privind viața de zi cu zi în vremea regimului stalinist — în care faptul de a avea un arestat sau anchetat în familie devenise banal —, precum și prin cele despre desfășurarea planului partidului de persecuție religioasă împotriva Bisericii.
Chiar și parcurgerea indicelui de nume (pag. 453-458) se poate dovedi o lectură interesantă, el dezvăluind, uneori, poate, cu surpriză, numele persoanelor cu care Fericitul Vladimir a avut de-a face ca prieteni sau, dimpotrivă, ca adversari. 
Cele 62 de fotografii alb-negru — de epocă și contemporane —, anexate la sfârșitul volumului, sunt, în marea lor parte, incă nepublicate până acum; o serie dintre ele ne fac să descoperim posturi mai puțin cunoscute ale Mons. Ghika, cum ar fi fotografiile făcute în  Japonia și în Congo.
Datorită faptului că de cele mai multe ori, înseși documentele sunt lăsate să vorbească, acestea fiind publicate integral, lucrarea poate fi utilă istoricilor; ea rămane la fel de interesantă și pentru toți cei care doresc să aprofundeze biografia lui Vladimir Ghika, dar și diferitele aspecte ale vieții Bisericii în lume, în perioada vieții Fericitului român.
Wilhelm TAUWINKL
(din „Actualitatea Creștină”, nr 10/2013)

This function has been disabled for Vladimir Ghika.