Au trecut deja 56 de ani de când Monseniorul Ghika își încredința sufletul în mâinile Tatălui Ceresc, asemenea lui Isus pe cruce. Era la Jilava, 16 mai 1954, unde continuase să facă ceea ce știa mai bine, să slujească dând mărturie despre iubirea lui Dumnezeu. Cei săraci în spirit și în trup au beneficiat de ajutorul său: un cuvânt de încurajare, o spovadă generală, o cateheză tomistă… sau chiar o jumătate din porția lui de mâncare.
Încredințați că și acum ajută pe cei săraci, noi cei mereu nevoiași de harul lui Dumnezeu, comemoram moartea sfântă a părintelui Vladimir, cerând Părintelui Veșnic ridicarea la cinstea altarelor a Slujitorului său Vladimir Ghika pentru ca acesta să devină în mod oficial și public mijlocitor pentru frații săi.
Acesta este sensul celebrării de la Città di Castello, un orășel care adăpostește un număr important de români, beneficiind de sprijinul preoților din Arhidieceza de București care lucrează aici. Expoziția de fotografii, celebrarea Sfintei Liturghii și vizionarea filmului Anei Boariu „Fratelui meu din exil” fac parte din manifestarea care va marca ziua de 16 mai, sperând că va fi cât mai curând subscrisă Monseniorului în calendarele noastre.

This function has been disabled for Vladimir Ghika.