Cuvântul de întâmpinare obișnuit al evreilor și al primilor creștini are o pronunțată conotație pascală pentru creștinii de azi, fiind auzit ca salut al lui Isus înviat, adresat ucenicilor încuiați în casă, de frica iudeilor. Trecerea de la frica ce denotă tocmai tulburarea interioară, lipsa păcii, la bucuria întâlnirii Învățătorului viu, indică puterea cuvintelelor Celui Înviat, care realizează ceea ce semnifică și nu se vor un simplu salut.
În 1970, Yvonne Estienne publica la Paris “Derniers témoignages” în care organiza cateva sute de aforisme inedite ale Monseniorului ca într-un catehism cu întrebări și răspunsuri. Iată partea care privește PACEA, așa cum apare în traducerea românească:

NOI: Ce să credem despre Pace?
EL: Orice pace se întemeiază pe o armonie, şi orice armonie, pe un mister.
Atunci când eşti împăcat cu Dumnezeu, te poţi bucura de suferinţele tale… şi cu luare-aminte să fii doar la plăceri.
Primeşte ceea ce ţi se dă şi dăruieşte ceea ce ţi se ia, dacă vrei să fie pace pe pământ. Nu poate fi pace decât întru iubire.
Fără încetare stă Dumnezeu aplecat peste sufletul nostru. Când acesta e liniştit, îl oglindeşte.
(Vladimir Ghika, Ultimele mărturii, Editura Dacia, Cluj-Napoca 1997, p. 67)

Observând ultimul răspuns, surprinde prin claritate comparația pe care Monseniorul o face între suprafața fără unde a apei, care este capabilă să reflecte realitatea care îi este deasupra și pacea interioară a omului. Aceasta poate să reflecte imaginea lui Dumnezeu doar dacă este în pace. Fiecare dintre noi caută această pace. De multe ori, trebuie să ieșim fizic din ambientul tulburător, fie evadând în mijlocul naturii, fie intrând în inima misterului pe care se bazează pacea, cum spune primul vers al răspunsului despre pace.

Tocmai pentru a facilita intrarea în misterul care conduce la redescoperirea armoniei originare prin indicarea celei de pe urmă, este deja în circulație o nouă traducere a unui alt text al Monseniorului Ghika: Ora sfântă. Experiența celor care îndrăznesc să rămână în adorație în fața Preasfântului Sacrament, este legată direct de obținerea păcii interioare.

Misterul Euharistic nu vrea să spună inexplicabilitatea tainei, ci prezența mântuitoare a persoanei Fiului Omului cu cele două naturi, umană și divină, în fragmentul de pâine consacrată. Acest mister este supremul fundament al păcii de care ne putem bucura pe pământ, fiind expresia armoniei date de împăcarea cu Dumnezeu și cu aproapele, chiar și în abisul suferinței și al nedreptății umane. Iubirea aduce mai multă pace decât dreptatea însăși.
Prezența lui Isus înviat aducea pacea ucenicilor tulburați de frică. Aceeași prezență, în Sacramentul Altarului, ne aduce și nouă pacea, iar meditația lui Vladimir Ghika pentru ora de adorație, rod al iubirii sale pentru Taina Euharistiei, nu poate să fie decât spre ajutorarea puținei noastre iubiri. Putem și noi, ca aceia care l-au cunoscut, nu doar să atingem, dar chiar să ne înfruptăm din iubirea Monseniorului Ghika.

Actualitatea Creștină, 4/2012

Brosura aceasta poate fi procurata de la Libraria Sfantul Iosif (Bucuresti) sau de la ABMVG (Paris).

This function has been disabled for Vladimir Ghika.